- hormonii nu funcționează corect,
- metabolismul este lent,
- vasele de sânge și-au pierdut elasticitatea,
- țesuturile nu sunt hrănite.
Acesta nu este un motiv să renunți. Este un motiv să acționezi în sfârșit. Dacă te recunoști în asta, nu ești „doar puțin obosit”. Ești în mijlocul unui proces care te distruge din interior. Și nu există avertisment. Nu există o numărătoare inversă. Există doar consecințele finale: AVC, infarct miocardic, diabet, insuficiență renală, pierderea mobilității.
Da, poți ignora. Dar acum știi ce se întâmplă.
Hipertensiunea arterială rareori dă semne. Dar își face treaba. Vasele de sânge își pierd flexibilitatea. Presiunea afectează creierul, ochii, rinichii. Inima accelerează. Și persoana continuă să trăiască ca și cum nimic nu s-ar întâmpla. Până în ziua în care se trezește… sau nu se mai trezește.
Hiperglicemia nu are legătură cu consumul de dulciuri. Este vorba despre distrugerea țesutului nervos. Este pierdere de memorie, amorțeală în membre, pierderea vederii. Când ești mai obosit, cu pielea mai uscată și gândurile mai lente, este pentru că glicemia ta este deja scăpată de sub control. Diabetul se manifestă discret. Dar durează mult timp.
Excesul de greutate nu este doar o chestiune estetică. Este tensiune organică, inflamație, suprasolicitarea articulațiilor, dezechilibru hormonal și oboseală cronică. Nu este grăsime: este un semn. Cel mai important este că nu poți avea alt corp. Acesta este singurul în care trăiești.
Și de acum încolo, este fie o decizie, fie un diagnostic. Nu există altă soluție.